Reactoarele de tipul Cernobal - arma a tarilor estice in negocierile pentru atragerea cat mai multor fonduri europene

"La 17 ani dupa accidentul de la Cernobal, numerosi conducatori din Europa de Est viseaza... sa contruiasca noi reactoare nucleare", scrie cotidianul francez Le Monde. Presedintele lituanian Rolandas Paksas s-a declarat de curand in favoarea unei noi centrale, dupa deschiderea recenta a doua reactoare la Ignalina. In Ucraina, scena accidentului din 1986, presedintele Kucima spera sa incheie constructia a doua reactoare la Rivne si Hmelnitchi (denumite K2R4). In Bulgaria, guvernul a lansat sedinte de consultatii pentru ridicarea unui reactor la Belene, in vreme ce Romania ar dori sa finalizeze constructia reactorului de la Cernavoda. "Toata aceasta agitatie in ceea ce priveste energia nucleara trimite de fapt la relatiile cu Uniunea Europeana. Autoritatile de la Bruxelles solicita statelor candidate la integrare sa inchida reactoarele de tipul celui de la Cernobal", se mai arata in articolul din Le Monde. Potrivit Comisiei Europene, aceste reactoare "prezinta grave erori de conceptie, care nu pot fi remediate decat teoretic si la un cost semnificativ". Lituania va fi astfel nevoita sa inchida cele doua reactoare de la Ignalina pana in anul 2009, Slovacia trebuie sa inchida reactoarele Bohunice 1 si 2, iar Bulgaria reactoarele Kozlodui 1, 2, 3 si 4. In schimbul inchiderii reactoarelor vechi, Uniunea Europeana s-a angajat sa acorde Lituaniei fonduri de 10 milioane de euro pana in 2006, iar Slovaciei suma de 60 de milioane de euro. Cazul Bulgariei nu a fost inca finalizat, in conditiile in care nici negocierile de aderare la Uniune nu sunt incheiate. Acordarea acestor sume nu exclude si alte finantari ulterioare. "Pentru o buna parte dintre tarile est-europene, reactoarele nucleare devin astfel o arma in negocierile pentru obtinerea a cat mai multor fonduri europene", mai scrie Le Monde. Specialistii in energie nucleara sunt insa extrem de sceptici in privinta concretizarii proiectelor referitoare la construirea de noi reactoare, mai noteaza Le Monde. "Este vorba mai degraba de o retorica politica decat de o abordare realista", spune Petr Hlobil, reprezentant al organizatiei de protectie a mediului CEE Bankwatch, cu sediul la Praga. Deschiderea unui reactor nuclear este o operatiune costisitoare - cel putin un miliard de euro - iar pe plan local nu exista fondurile necesare si nici investitorii nu se inghesuie, remarca publicatia franceza.