Coloana oficială, mai tare decât Salvarea

Salvarea face 900 de metri în şapte minute, coloana oficială – în mai puţin de un minut

O maşină pierde zilnic doi litri de combustibil pe zi, numai stând blocată în trafic


Nu Ambulanţa este cel mai rapid mijloc de transport
în Capitală, ci coloana oficială a demnitarilor. În vreme ce Ambulanţa parcurge 900 de metri în şapte minute, în zilele cu trafic aglomerat, coloana oficială parcurge aceeaşi distanţă în mai puţin de un minut. Numai stând pe loc, blocat în trafic, un şofer bucureştean pierde zilnic doi litri de combustibil. Acestea sunt concluziile la care au ajuns opt elevi de liceu, voluntari ai Asociaţiei Culturale Goodartofnoon, după ce au monitorizat traficul din nordul Bucureştiului.

„Câteva ore pe zi, ne-am aşezat în anumite puncte de pe DN1 şi de la intrările în Bucureşti dinspre Mogoşoaia şi Pipera-Tunari şi am numărat câte maşini intră în oraş. Am făcut asta atât pe perioada vacanţei, în iulie-august, cât şi pe perioada de lucru, septembrie-octombrie. Pentru a nu greşi, am făcut înainte cursuri de GIS şi de managementul proiectelor”, a spus voluntarul Dan Demeter, elev la Colegiul Naţional Mihai Viteazul.

Pe DN1, o coadă medie de maşini măsoară 1200 de metri

Concluziile monitorizării? Cea mai aglomerată intrare în nordul Capitalei este DN1, unde dimineaţa se formează frecvent cozi de maşini de circa 1200 de metri. În zilele de lucru, voluntarii au numărat că între orele 8,45 şi 8,55 ar intra prin acest punct 1200 de maşini. Şi mai există încă un moment de vârf al dimineţii, între orele 9,35 şi 9,45, când intră în oraş circa 1000 de autovehicule. Vara, coada de maşini se mai mişcorează, ajungând să măsoare cam 900 de metri. Vârful de trafic se înregistrează între orele 9 şi 9, 10, când se formează coadă de 1000 de maşini.

La intrarea dinspre Pipera-Tunari, media de trafic este de 1200-2000 de maşini pe oră. În zilele de lucru, vârful apare pe la orele 8,40 -8,50, intrând cam 300 de vehicule. Până la orele 9,10 lucrurile se mai domolesc, apoi, până la 9,20, intră în oraş în jur de 250 de maşini. Aproximativ la fel stau lucrurile şi în zona Mogoşoaia.

Propunerile elevilor – analizate de Primărie şi Brigada Rutieră

„Am remarcat că majoritatea vehiculelor care intră în Bucureşti prin nord aparţin unor proprietari
care au rezidenţă în afara Capitalei, dar vin zilnic în oraş, la serviciu. Pentru a ajuta traficul, am propus autorităţilor ca aceşti rezidenţi să-şi lase maşinile în parcări, la marginea oraşului, şi să folosească până la serviciu un mijloc de transport în comun”, spune voluntara Ada Călin, de la Colegiul Naţional Sfântul Sava.
Ajutaţi de specialişti, voluntarii au mai găsit şi alte soluţii, pe care deja le-au propus Brigăzii de Poliţie Rutieră şi Primăriei Capitalei. Ambele instituţii au găsit că ideile sunt foarte bune şi că unele chiar ar putea fi aplicate. „Fiindcă am fost şi am văzut cu ochii noştri că Bucureştiul are deja spaţiu care ar putea rezolva câteva probleme, am propus crearea a patru locuri de parcare în nord, pentru 13.000 de maşini. Anume pentru zonele Tunari, Mogoşoaia, Otopeni şi Chitila. Există loc”, spune Ruxandra Soare, preşedinte Goodartofnoon.

Pe listă se mai află şi realizarea unei benzi unice pentru transportul în comun (via
Otopeni - DN1 - Aeroport Băneasa - Piaţa Presei - Arcul de Triumf - Piaţa Victoriei), a pistelor de biciclete de la intersecţia căii ferate Băneasa cu Şoseaua Petricani, urmând traseul staţiei de metrou Pipera, continuând spre intersecţia cu Lacul Tei şi Doamna Ghica, cu parcul Plumbuita şi ieşind apoi în zona Colentina. Ultima propunere priveşte introducerea unui tren special pentru persoane pe calea ferată circulată în prezent de trenuri de marfă. Trenul ar putea avea 15 staţii, dispuse pe 3 rute, astfel: plecare de pe Şoseaua Bucureştilor din comuna Otopeni, prin Mogoşoaia şi Chitila, până în Gara de Nord; a doua rută cu pornire din Pipera-Tunari, via Otopeni şi oprire finală la Gara de Nord, iar a treia rută pornind de la Voluntari, via Pipera-Tunari, destinaţie tot Gara de Nord. Toate aceste propuneri vor fi rediscutate şi dezbătute din nou
cu autorităţile, urmând a fi incluse în Harta Verde a Bucureştiului.